Deranjez vecinii când cânt acasă! Să cânt mai încet?

Deranjez vecinii când cânt acasă! Să cânt mai încet?

O problemă des întâlnită la cântăreți este lipsa unui spațiu amenajat în care ei să poată studia.

Sunt puțini cei care locuiesc la casă și au o cameră de studiu.

Ce facem când locuim la bloc sau, și mai rău, într-un cămin studențesc?

În cazul în care locuiți la bloc, cea mai bună variantă este să vă antifonați camera cu vată minerală specială pentru atenuarea zgomotelor, așezată între zid și plăcile de rigips și apoi să „decorați” pereții cu bureți cu care se antifonează și studiourile profesionale și obligatoriu să fie și ignifuge. O variantă mai ieftină ar fi cofrajele de ouă (luate din Obor) peste care se așează o pânză de sac sau se pot colora (decora) ca atare. E foarte important să lipiți materialul fono-absorbant și pe tavan. Acoperiți de asemenea și pardoseala cu un covor sau mochetă pentru o mai bună izolație fonică.

În cazul în care locuiți la cămin lucrurile devin mult mai complicate. În primul rând trebuie să va găsiți niște colegi de cameră înnebuniți după muzică și vocea voastră! 😀 Altă variantă ar fi studiul în dulapul de haine sau în mașina personală. Orice variantă alegeți, e bine să țineți minte că nu trebuie studiat mai încet ca să nu audă vecina sau bunica, pentru că vă veți crea în timp niște automatisme musculare greu de corectat și, chiar dacă veți dori să cântați tare la un moment dat, nu veți mai putea, pentru că automatismul de a contracta musculatura gâtului pentru ca sunetele să nu se audă tare va reveni de fiecare dată.

Defecte dobândite

Defectele vocale dobândite după o perioada lungă de studiu în „șoaptă” sunt:

Nazalizarea sunetului – trimiterea sunetului în spatele piramidei nazale și nu spre canalul nazal, de unde sunetul ar putea să meargă și să se amplifice în rezonatori. Vocea se aude înfundat, cu o tentă nazală, acutul lipsește cu desăvârșire, iar studiul se termină cu usturimi la nivelul gâtului.

Sunetul în ceafă – trimiterea sunetului în sens opus rezonatorilor. Practic se împiedică trimiterea sunetelor în sinusuri, prin contracție musculară. În acest caz cântatul devine un chin, sunetele nu au nici o calitate și de cele mai multe ori vocea se „rupe”.

Cântatul fără emisii metalice – din cauza pozițiilor de mai sus, sunetele practic ocolesc rezonanța și interpretarea devine fadă sau fără strălucire și intensitatea vocii este foarte mică. Comentariul „nu ai forță în glas” este unul comun la aceste voci.

Concluzia este una singură: Creați-vă un spațiu de studiu propice pentru că în timp vocea se alterează și consecințele pot fi greu de remediat.

Articole pe categorii

Ultimele articole

Share:

Share on facebook
Share on twitter