Una dintre cele mai mari dorințe ale unui cântăreț este să cânte cu ușurință notele înalte. Puțini profesori de canto din Romania știu însă că, în afara unei respirații bune dar și a unei deschideri mari a gurii, mai este nevoie de un element fără de care registrul acut și supraacut dintr-o voce nu poate exista: TWANG-ul.
Ce este twang-ul?
Twang este un cuvânt intraductibil, dar prin simpla lui pronunție, diftongul “uæ” ne ajută să descoperim poziția și sonoritatea twang-ului. Caracterul sunetului este metalic și nazal pentru că traiectoria diftongului este direcționată în mod natural spre rezonatorii etmoidali (nazali).
“Zona de deasupra corzilor vocale formează o pâlnie, numită „pâlnia epiglotică”. În timpul twang-ului, deschiderea pâlniei epiglotice se micșorează aducând cartilajele aritenoide mai aproape de partea de jos a epiglotei. Drept rezultat, sunetul devine mai clar și lipsit de aer, iar tu poți crește volumul. Mereu vei avea nevoie să folosești necessary twang pentru a putea avea o tehnică corectă și pentru a dobândi o utilizare a vocii ușoară și fără piedici, indiferent de modul, culoarea sunetului sau efectul folosit. Necessary twang ușurează cântatul de orice tip. În cazul multora, acest necessary twang nu sună deloc a twang.” – Complete Vocal Tehnique – Cathrine Sadolin
Această poziție a gâtului sau mișcare o dobândim de la naștere, dar ea poate fi pierdută cu timpul din cauza unor limitări sau constrângeri legate de cântat din perioada copilăriei și nu numai. Sunt foarte multe voci care nu au nici un fel de problemă în a găsi și folosi cu ușurință poziția de twang, mai ales cele care au o predispoziție nazală a glasului și de asemenea alte voci care au o dificultate în a-și implementa poziția de neccesary twang.
Twang-ul este de de două feluri: necessary twang și distinct twang.
Necessary twang
Necessary twang este poziția necesară ca sunetele să poată fi emise cu ușurintă în toate registrele și în toate emisiile. Unul dintre cele mai complexe elemente din tehnica pop este adăugarea twang-ului în emisia de cap, pentru ca sunetele să pară că sunt emise într-o emisie mixtă. Mai pe înțelesul tuturor, atunci când cântăm într-o emisie mixtă și vrem să cântăm în acut și nu mai putem urca, soluția este twang-ul.
De la limita maximă a mixului se schimbă poziția din piept în cap și se aplică necessary twang pentru registrul acut și supraacut, fără să se simtă trecerea de la o emisie la alta. Sunt voci la care această trecere de la mix la cap cu twang nu se simte deloc, iar altele la care acest prag trebuie lucrat până când el nu mai există. În general, persoanele de culoare nu au praguri între registre și din acest motiv zona supraacută a vocii lor pare să tindă spre infinit.
Distinct twang-ul
Distinct twang este o poziție care face ca vocile să aibă o culoare aparte, voci cu o puternică culoare nazală, voci full metalice. Cu cât pâlnia epiglotică este mai închisă, cu atât twangul este mai distinct.
Elementul twang nu este în sine o chestiune complexă pentru că mișcarea aceasta a cartilagiilor este una funcțională cu care ne naștem. Această mișcare nu trebuie să producă disconfort la nivelul aparatului fonator!
Atenție!!! Folosirea exclusivă a twang-ului distinct face ca vocea să fie monocoloră, cu o singură culoare timbrală, cea a emisiei cu twang. Mie personal nu îmi place folosirea în exces a distinct twang-ului, pentru că în această poziție a gâtului toate vocalele au aceeași formă și culoare transformându-se în “Ă” iar caracterul interpretării va fi exclusiv metalic.
Îmi încurajez studenții să folosească cu moderație această mișcare, iar ea să se combine și cu alte moduri de emitere a sunetelor pentru o diversitate a culorilor vocii. Cel mai complicat antrenament este să faci o voce care cântă doar în distinct twang să cânte în cele patru emisii vocale. La aceste voci twang-ul este atât de distinct și mișcarea atât de bine implementată, încât eliminarea acestui automatism poate dura luni de zile! A nu se înțelege că distinct twang-ul este o mișcare greșită, ci doar că folosirea exclusivă nu aduce beneficii când vorbim de stilul vocal in pop music.